Băutorii de apă

S-ar putea să fie un act de patriotism

să faci pietre la rinichi.

Da, act de patriotism!

Într-o tacită tresărire de orgoliu,

românii vor dori să aibă o amintire

sau, cine ştie, poate chiar să recreeze mai târziu,

la o imprimantă 3D megalitică (!),

ceea ce erau odinioară munţii Carpaţi.

Şi pentru aceasta beau apă,

beau multă apă,

în speranţa că în ea să fie dizolvată cât mai multă piatră

din semeţii munţii ce le-au aparţinut odinioară.

Vă rog să nu spuneţi nimănui,

să păstraţi acest secret pentru voi,

fiindcă altfel cei care au venit la noi cu oglinzi şi clopoţei

şi sunt acum proprietarii acestor munţi,

pot să revendice în instanţă şi pietrele voastre de la rinichi.

Pot să demonstreze ştiinţific că acestea, strat cu strat,

au  acelaşi A.D.N. cu munţii peste care sunt proprietari.

Şi să arate că aţi băut deliberat multă apă

ca să le furaţi din munţii pentru care au acum hârtii.

Sigur vor câştiga şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

şi atunci s-ar putea să vină chirurgi cu instrumente,

care să vă caute la măruntaie.

Popescu şi Ionescu cu familiile lor, pietre din Bucegi.

Amariei şi familia lui, pietre din Ceahlău.

Ion al Glanetaşului, pietre din Rodna.

Miile de familii cu numele Iancu, pietre din Apuseni.

Ba mai mult, puteţi să fiţi acuzaţi şi de furt cu premeditare.

Aţi crezut că rinichii sunt asemeni lunii de pe cer

iar pietrele pot fi ascunse pe partea întunecată?

V-aţi înşelat. Sunt trădători şi printre băutorii de apă.

Nu beau apă pentru că-şi vor,

în ceasul al 13-lea, patria înapoi,

ci pentru a se înfiltra în rândul patrioţilor tardivi.

Vor fi şi pietre de rinichi nereperate.

Puţine, dar vor fi.

Acestea vor fi depuse sub sticlă la Bucureşti,

la  MUZEUL  DEZNĂDEJDII  NAŢIONALE

(muzeu realizat cu fonduri europene nerambursabile),

unde viitorii noştri copii,

veniţi în vizită cu doamna învăţătoare,

vor vedea în carne şi oase

ignoranţa şi neimplicarea civică a părinţilor lor.

Poate vor cere înapoi, cine ştie,

chiar cravatele de pionieri ale acestora

ca să-şi alunge liliecii din somn.

Răzvan DUCAN

în volumul Strigăt din curba lui Gauss, Editura Nico, 2015, pg. 19